Despre mine

Fotografia mea

        Alergarea noastra dupa dragoste e un permanent maraton de-a lungul timpului si al vietii. Pentru cel ce e indragostit de iubire, timpul nici nu exista, ci totul se rezuma la cautarile prelungite intre anotimpuri. Si parca ninsorile de azi ne privesc cu mila, simpatie sau cu tristete si candoare.Cerul clipeste stele aqamarine in intampinarea iubirii noastre. 
       Iar noi ?! Noi asteptam rasaritul !

     Din pacate traim intr-o vreme in care fiecare cauta sa se ascunda de cate cineva sau de ceva, ascundem sentimente, taine, suferinte, tristeti, iubiri, ascundem deznadejde sau exuberanta sau pur si simplu ne ascundem de noi insine. Parca ne-am juca de-a v-ati ascunsa uitand insa ca de noi insine nu putem sa ne ascundem in  totalitate niciodata. Cautam poate un anotimp, o persoana,o speranta, cautam o iubire pierduta sau imaginara, o amintire sau o revelatie, toata viata cautam un drum care se poate sa-l fi ratacit candva sau un drum nou, necunoscut noua, presarat doar cu vise, sperante,utopii... Dar cred ca niciodata cautarile nu sunt zadarnice. Ele te anima, te insufletesc, iti daruiesc speranta, cunoastere, iluzie. Dezamagit sau intristat sufletul iti cere sa cauti. Spera deci ca intr-o zi, neasteptat, nesperat, vei gasi. Si de nu va fi asa, acea cautare te va gasi ea pe tine.
       Un gand bun de la Pescarul de vise, o imbratisare calda si bun venit cu drag tuturor.

joi, 12 septembrie 2013

IARTĂ-MI UITAREA






 Ești urma unei umbre de-mpotriviri năuce,
 Cu trupul de cenușă, confuză amintire,
 Feștilă fumegândă, apatică răscruce,
 Un chip fără de nume, sfințit de-a mea iubire.
 
 Aducerile-aminte răstălmăcesc o clipă
 De gânduri indecise, certate între ele,
 Se spovedesc restanțe, rămase din risipă,
 Stingându-se vrăjite de valsul unor iele. 
 
 Străbate prin dantele de cer înseninat 
 O toamnă-nmiresmată de flori mărgăritare, 
 La adăpost de îngeri, de dor descătușat,
 Mă iartă că uitarea, te-a șters din calendare!  
 
 În mine cântă cerul, în tine resemnarea,
 Trag ultima cortină peste tăceri banale,
 În dans, la balul toamnei, serbez eliberarea, 
 Păstrează în sonete neliniști abisale!
 
 De-ți va fi dor de mine, deși mă îndoiesc,
 Îți las ca amintire, buchete-ntregi de maci,
 Privește-i cu iubire, visează că-nfloresc!
 Întoarece-te în toamnă! Zâmbește! Și-apoi taci!