vineri, 20 decembrie 2013

OPREȘTE NINSOAREA,TU POȚI!




 Nu-mi spune că nu sunt corăbii 
 S-ajung pân la tine la dig,
 Nu vezi ce ninsoare se-abate?
 Cresc umbre, zadarnic te strig!
 
 E timpul proscris în iubire
 Și drumu-i cu cioburi minat,
 Citesc rugăciuni din Psaltire,
 Eu veșnic, de dor vinovat!
 
 Pe buze țes fluturi de gheață
 Brodați de lacrimi și ger,
 Mă-mpiedic în care de ceață, 
 Nu-i timp, nu-i cărare, dar sper!
 
 Nerostită iubirea, mă doare.
 În genunchi plânge dorul livid,
 Oprește puțin Carul Mare,
 Speranța să treacă de vid!
 
 M-atinge un înger de umăr
 Și lacrima-mi  șterge cu flori,  
 Topește zăpezi fără număr,
 Port strai de confeti-n culori.
 
 Prind stele de dor într-o salbă, 
 Trag cerul pe vis fără sorți,
 Luceafărul  picură nalbă 
 Oprește ninsoarea, tu poți!  


.