luni, 23 februarie 2015

REVERIA PRIMĂVERII




 Curcubeul își răsfiră degetele jucăușe
 Prin mustățile de grâu, afânate de lumină
 Și pictează-n rogvaiv pleoapa daliei în tușe, 
 Picurând din stele rouă pe sepale și tulpină.
 
 Florile de musețel sunt pudrate cu polen,
 În pupila lor zglobie se-oglindește melancolic             
 Fir plăpând de păpădie, ce pe margini de joben,
 Poartă puf fardat de soare din ținut de vis bucolic.
 
 Freamată în pulsul ierbii, verdele, plin de sfială,       
 Urșii plictisiți de iarnă s-au oprit din sforăit,
 Iar pe-nmugurite ramuri,delicat, dar cu-ndrazneală,
 Rândunelele duioase se întrec în ciripit.  
 
 Auzind că prin grădini forfota se întețește, 
 Greierele trubadur, jovial, copilăros,
 Purtând frac de roz petale, furnicuțelor doinește,
 Netezindu-și papionul, parfumat de chiparos.
 
 Garofițele cochete, în rochițe de cașmir
 Au tivit cu buburuze, volanașele vărgate,
 Melci îndrăgostiți sărută mici boboci de trandafir,    
 Grațioasele lalele au fustițele cloșate. 
 
 Fluturi dantelați se-alintă în pastel de reverie,
 Visele în evantai, aripi și-au deschis în zbor,
 Lăcrimează-n flori de măr, doi cocori, de bucurie,
 Turturica-și cheamă dorul ațipit în cuib de nor.