miercuri, 15 ianuarie 2014

APROAPE VOI UITA






 Cristale de albastru dansează în eter,
 Dantele de lumină s-au strecurat prin nori,
 În crinoline albe vin îngeri și mă cer,
 Descuie porți de rai  cu stele în culori.
 
 La margine de clipă curg gânduri trecătoare,
 Ninsoarea cerne dorul prin cetina de brad,
 O umbră rătăcește în mine și mă doare,
 Mai lasă-mă să cred că-n tine încă ard!
 
 O liniște străină și-o iarnă nefirească, 
 Un anotimp în care, doar eu mă regăsesc,
 De lacrima iubirii n-aș vrea să-ți amintească
 Nici rest rămas din mine, nici clipe, de-ți lipsesc!
 
 Doar două trei cuvinte să-ți spun îmi mai doresc,
 Fii vesel, fericit, zâmbește fără rost, 
 Păstrează-mă în suflet cât încă te iubesc,
 Eu voi petrece-n vise cu cel care mi-ai fost!
 
 Mi-e iarnă și mi-e dor. Iubirea mi-o dezleagă!
 De-ți sunt, de-ți lăcrimez, alintă-mă cu flori,
 Și lasă-mă să-ți fiu, așa cum știu, întreagă,
 Aproape voi uita cum poți iubind, să mori!