miercuri, 8 iulie 2015

ÎN LACRIMI DE LAVANDĂ





 Cât mă alungi din vise
 Și cât ți-apropii pasul                             
 De clipe interzise
 Ce-au rătăcit făgașul?                            
 
 Pe vârfuri se strecoară
 Un dor abia născut,
 Simți cum încep să doară
 Atingeri de-nceput?

 La fiece răscruce
 Clipește-un licurici,
 Închipuiri năuce
 Se zbat în chingi de frici
 
 Și nu-nțeleg, o șoaptă
 Venită-nspre chemare,
 Cum poate aprinde-n noapte
 Un foc, în turn de sare?
 
 Cuvinte spui, le-adun,
 Le șterg, le-aud în somn,
 Potrivnic mă supun,
 În spini de vânt adorm.
 
 Te mistui, n-avem țărmuri,
 Înăbușim dorințe,      
 Himere-n cuib de fumuri
 Fac stranii alianțe.
 
 Vlăstari de dor, firavi,
 Se cațără-n priviri,
 Fluturi cu ochi suavi
 Trec punți de-mpotriviri.   

 Sărut stea de lumină,
 Alean din suflet neg,    
 Îneacă orice vină,
 Te locuiesc întreg!
 
 Iubiri nevinovate
 În lațuri de osândă,
 Doinesc necenzurate

 În lacrimi de lavandă.