Despre mine

Fotografia mea

        Alergarea noastra dupa dragoste e un permanent maraton de-a lungul timpului si al vietii. Pentru cel ce e indragostit de iubire, timpul nici nu exista, ci totul se rezuma la cautarile prelungite intre anotimpuri. Si parca ninsorile de azi ne privesc cu mila, simpatie sau cu tristete si candoare.Cerul clipeste stele aqamarine in intampinarea iubirii noastre. 
       Iar noi ?! Noi asteptam rasaritul !

     Din pacate traim intr-o vreme in care fiecare cauta sa se ascunda de cate cineva sau de ceva, ascundem sentimente, taine, suferinte, tristeti, iubiri, ascundem deznadejde sau exuberanta sau pur si simplu ne ascundem de noi insine. Parca ne-am juca de-a v-ati ascunsa uitand insa ca de noi insine nu putem sa ne ascundem in  totalitate niciodata. Cautam poate un anotimp, o persoana,o speranta, cautam o iubire pierduta sau imaginara, o amintire sau o revelatie, toata viata cautam un drum care se poate sa-l fi ratacit candva sau un drum nou, necunoscut noua, presarat doar cu vise, sperante,utopii... Dar cred ca niciodata cautarile nu sunt zadarnice. Ele te anima, te insufletesc, iti daruiesc speranta, cunoastere, iluzie. Dezamagit sau intristat sufletul iti cere sa cauti. Spera deci ca intr-o zi, neasteptat, nesperat, vei gasi. Si de nu va fi asa, acea cautare te va gasi ea pe tine.
       Un gand bun de la Pescarul de vise, o imbratisare calda si bun venit cu drag tuturor.

luni, 29 decembrie 2014

E ANUL NOU IUBIRE




 Să facem punți spre inimi în albul infinit,
 Argint din flori de aștri să-l scuturăm în zori,
 Minute să valseze în cuiburi de zenit,
 Iar ochii să ne scrie cu cetină scrisori.
 
 Imperii să-nălțăm din țurțuri de lumină,
 Nămeții să ne țină captivi în turn de cer,
 Să n-avem alt meniu, decât sărut la cină,
 Colindători să cânte din fluiere de ger.
 
 Neliniști strecurate să-nghețe vinovate,
 Clipite răzvrătite s-adoarmă sub zăpezi,
 Le-om vinde în bazare la negustori pe toate,
 Fulgi de omăt stârnește și-n brațe să mă pierzi.
 
 Răstoarnă-n glastră stele și ninge-mă cu tine,
 Ce-a mai rămas de spus, că ne iubim și-mi ești,
 Întinerim de drag, de-o viață și mai bine,
 Noi, suflete pereche-n icoane de povești.
 
 Colindă maci suavi zâmbindu-și în ghirlandă,
 În suflet înflorește un vis de dor aprins,
 Ninsoarea jucăușă pe gene se dezmiardă,
 E anul nou iubire, miroase-a rai și-a nins.




luni, 22 decembrie 2014

DE-AȘ FI MOȘ CRĂCIUN





 De-aș fie eu bunul Moș Crăciun, în brad v-aș pune tuturor 
 Din vâsc sfințit, ca talisman, speranța pentru viitor. 
 Cu stele din smarald și-opal v-aș ninge casele cu drag,
 Iar cu beteală de tandrețe aș decora al vostru prag.
 
 Pe lângă globuri și-ornamente, îmbrățișări și sănătate,
 V-aș primeni cu veselie și flori de rai nenumărate,
 Iar celor ce n-au brad sau casă, nici pâine, haine, bucurie,
 Pe Domnul l-aș ruga fierbinte să-i scape-n veci de sărăcie.
 
 Cu suflet larg aș împarți, în lacrimi, plin de umilință,
 Un ceai de cer și cozonac, cernut cu smirnă și credință.
 În inimi temple-aș înălța și-aș pune soarele pe-obraz,
 Poveri și neputințe-aș frânge, să piară orișice necaz.
 
 Cel care ai prin har divin, mai mult decât ai merita, 
 Pe cel sărac, lipsit și singur, fii bun creștin și nu-l uita! 
 Deschide-a sufletului porți și-aprinde candela iubirii 
 Să nu te-mpiedice ninsori, arată-i calea mânturii!
 
 De-n noi domnește Dumnezeu, putem fi toți un Moș Crăciun,
 Să nu existe oropsiți, nici oameni triști în Sfânt Ajun. 
 E sărbătoare pe pământ, s-aveți un zâmbet luminos,
 Cu îngeri să cântăm smeriți, colind pentru Isus Cristos!  




luni, 15 decembrie 2014

CLIPELE DEVIN REGINE





 Din a cerului splendoare, locuit de Cel divin,
 Trandafiri albi de zăpadă, ninge ochi aquamarin.
 Se aude cum respiră-n taina stelei veșnicia,
 Renii tulbură omătul, viscolindu-mi nostalgia.
 
 În lumina născătoare de un alb imaculat,
 Îmbrăcată în turquaz de un fluture-mpărat,
 Mă visez copil în casa decorată cu icoane,      
 Pe-un covor de turtă dulce, lângă bradul cu saloane.  
 
 Țurțuri colorați de lună mi-au pictat în glastră flori,
 Prăjiturile-s pudrate cu migdale de ninsori,
 Sărut tâmpla grizonată a bunicilor mei dragi,
 Moș Crăciun împarte daruri din bogații lui desagi:
 
 Covrigei din zahăr ars, ciocolată, marzipan,
 Glazurate nuci și mere, soldăței din pandișpan
 Și pe serpentina iernii, dantelați, strălucitori,      
 Urcă-n Carul Mic luceferi, în veșmânt de sărbători.  
 
 Clipele devin regine când colindele răsună,
 Iar în templele de jad îngerii-aduc Vestea bună.
 Clinchete de clopoței însoțesc dumnezeirea,
 Prunc născut pe-altar de jertfă, aducând prin har iubirea.  
 
 Trec de porți cu promoroacă și vitralii străvezii,
 Beau nectar de scorțișoară  ațipită-n frenezii     
 Și pe-un zurgălău de vânt zbor în sania bucuriei
 Înspre Țara de cristal, zodia copilăriei.                          

marți, 9 decembrie 2014

URC TREPTE





 Miroase-a rai și cer, îmi ning în suflet stele     
 Și-n albul absolut vin îngerii să spele
 Albastre anotimpuri furate tuturora       
 De cea mai nefirească, neliniștită oră.

 Ne-adună și ne scad mulțimea de cuvinte 
 În piesa fără nume, călcând pe cele sfinte.
 Un cântec mă separă de-atâtea dezacorduri,
 De note fals cântate pe portativ de cioburi. 

 Cuvânt divin și sfânt mi-a mângâiat arsura,
 Iar gustul de-anghinare l-a îndulcit prescura.
 Să mă salvez de-otrăvuri, de tot ce nu eram, 
 Neîntinate flori, purtate talisman, 
 
 Le-am strâns din primăveri, pentru-a rămâne-ntreagă.
 Nici coasa-nveninată, ce-a secerat în grabă, 
 Nici curcubeul meu sub tălpi de lupi strivit,
 Nici fluturii iubirii, nimic nu mi-a murit.
 
 Am iscălit cu aripi, rănite de ninsoare
 Pe frunze care astăzi cer dreptul la uitare.
 Păienjeniș profan și pâcla de pelin  
 A spulberat-o vântul cu adieri de crin.  
 
 M-am vindecat de humă,de tot ce-am irosit,
 În suflet, mirt jertfit din nou a înflorit, 
 Brumate desfrunziri se iartă prin iubire,   
 Urc trepte-nzăpezite, spre-a Ta dumnezeire!