Despre mine

Fotografia mea

        Alergarea noastra dupa dragoste e un permanent maraton de-a lungul timpului si al vietii. Pentru cel ce e indragostit de iubire, timpul nici nu exista, ci totul se rezuma la cautarile prelungite intre anotimpuri. Si parca ninsorile de azi ne privesc cu mila, simpatie sau cu tristete si candoare.Cerul clipeste stele aqamarine in intampinarea iubirii noastre. 
       Iar noi ?! Noi asteptam rasaritul !

     Din pacate traim intr-o vreme in care fiecare cauta sa se ascunda de cate cineva sau de ceva, ascundem sentimente, taine, suferinte, tristeti, iubiri, ascundem deznadejde sau exuberanta sau pur si simplu ne ascundem de noi insine. Parca ne-am juca de-a v-ati ascunsa uitand insa ca de noi insine nu putem sa ne ascundem in  totalitate niciodata. Cautam poate un anotimp, o persoana,o speranta, cautam o iubire pierduta sau imaginara, o amintire sau o revelatie, toata viata cautam un drum care se poate sa-l fi ratacit candva sau un drum nou, necunoscut noua, presarat doar cu vise, sperante,utopii... Dar cred ca niciodata cautarile nu sunt zadarnice. Ele te anima, te insufletesc, iti daruiesc speranta, cunoastere, iluzie. Dezamagit sau intristat sufletul iti cere sa cauti. Spera deci ca intr-o zi, neasteptat, nesperat, vei gasi. Si de nu va fi asa, acea cautare te va gasi ea pe tine.
       Un gand bun de la Pescarul de vise, o imbratisare calda si bun venit cu drag tuturor.

luni, 20 mai 2013

CURCUBEU DE VISE





Flori albe de salcâm presate în scrisoare
Mi le trimiţi cu dorul, suspini, aştepţi răspuns,
Îmi înfloresc în irişi bujori de sărbătoare,
Eşti curcubeu de vise din lumi de nepătruns.

Cu roua unui mac îţi scriu din depărtare,
Cuvinte încâlcite stergându-le mereu,
Le tot închid în suflet trudită de-ncercare,
Mă-ncurc în gânduri simple, de-ai ştii cât mi-e de greu! 

M-am tot ascuns de mine în colivii de ceară,      
Când  stelele-n cenuşă plângeau în rugăciune,
Îmi sângerau flori albe în cântec de vioară,
Iar obosită luna ningea amărăciune.

De dragul meu chiar marea pe valuri îndrăzneţe
Mi te-a adus aproape cum nici n-aş fi crezut,
Cu ploi aquamarine de vise şi tandreţe,
Ne-alintă pescăruşii în valsuri de-nceput.

Am aţipit în stele scriindu-ţi cu iubire,
Îţi simt îmbrăţişarea, cât eşti de fericit!
Ni s-a deschis azi cerul, doinim în nemurire,      
Tu suflete pereche, te simt îndrăgostit.

Am dezlegat iubirea, dorinţe interzise,
Eu te iubesc, ştii bine, cu flori de măr te țes,
Din balul primăverii nostalgice narcise
Pictează dor pe suflet, iubirea ne-a ales!




2 comentarii:

  1. Sensibilitate la cote înalte, în versuri țesute cu măiestrie. Felicitări!

    RăspundețiȘtergere
  2. Multumesc din suflet pentru aprecieri! O primavara cu parfum de bucurie!

    RăspundețiȘtergere