Despre mine

Fotografia mea

        Alergarea noastra dupa dragoste e un permanent maraton de-a lungul timpului si al vietii. Pentru cel ce e indragostit de iubire, timpul nici nu exista, ci totul se rezuma la cautarile prelungite intre anotimpuri. Si parca ninsorile de azi ne privesc cu mila, simpatie sau cu tristete si candoare.Cerul clipeste stele aqamarine in intampinarea iubirii noastre. 
       Iar noi ?! Noi asteptam rasaritul !

     Din pacate traim intr-o vreme in care fiecare cauta sa se ascunda de cate cineva sau de ceva, ascundem sentimente, taine, suferinte, tristeti, iubiri, ascundem deznadejde sau exuberanta sau pur si simplu ne ascundem de noi insine. Parca ne-am juca de-a v-ati ascunsa uitand insa ca de noi insine nu putem sa ne ascundem in  totalitate niciodata. Cautam poate un anotimp, o persoana,o speranta, cautam o iubire pierduta sau imaginara, o amintire sau o revelatie, toata viata cautam un drum care se poate sa-l fi ratacit candva sau un drum nou, necunoscut noua, presarat doar cu vise, sperante,utopii... Dar cred ca niciodata cautarile nu sunt zadarnice. Ele te anima, te insufletesc, iti daruiesc speranta, cunoastere, iluzie. Dezamagit sau intristat sufletul iti cere sa cauti. Spera deci ca intr-o zi, neasteptat, nesperat, vei gasi. Si de nu va fi asa, acea cautare te va gasi ea pe tine.
       Un gand bun de la Pescarul de vise, o imbratisare calda si bun venit cu drag tuturor.

vineri, 1 august 2014

UNUI OPORTUNIST


        Înfumurarea este goana după onoruri câștigate de pe urma unor lucruri meschine. Theofrast


 Ți-e sufletul prea mic pe toți să ne încapă,
 Îți șchiopătează pasul, mergând spre nicăieri,
 Controversate umbre din tine se adapă,
 Te-ncing aplauze oarbe, ce-n mod ardent le ceri.
 
 Te-a sărăcit orgoliul și ești negat de rai,
 Ești jude pentru cei ce nu-ți aprobă fapta,  
 Schimbi măști nenumărate, te erijezi în crai,
 Pui etichete false urcând încă o treaptă.   
 
 Nu-i nimeni să te-ntreacă, lovești la întâmplare,
 Ți-e viața în derivă și joci un rol dual,
 Încețoșat de faimă, ’nalțăt de adulare,
 Oportunist în toate, creezi un ideal.
 
 Dar n-ai să fii în stare nicicând și niciodată
 Să tragi la nesfârșit din sfori de marionetă,
 Ai ridicat trufia la rang de mare artă,           
 Când va veni scadența, ea fi-va demascată.
 
 Te vinzi precum o marfă prin viclenii perene
 Stârnind emoții false prin clipe de moment,
 În mintea ta ești mare, visezi statui eterne,
 Ești doar o făcătură creată de prezent.
 
 Când repudiat de semeni și sărăcit de vise
 Toți spectatorii piesei vor râde sec, hilar,
 Îți vei dori să fugi de condamnări proscrise,
 Iar lacrimi fără număr vor curge în zadar.
 
 Reper să-ți fie cinstea, smerenia o lege 
 Căci orice faptă faci, ea are consecință.
 Cine-ar putea vreodată, povara să-ți dezlege?
 Vei fi strivit de vină și-amară suferință.
 
 Nu fă din viață circ, ia-ți haina omeniei,
 Fii drept, onest,curat, de rele te căiește!
 Pe cel ce se smerește, strivind culpa mândriei,
 Chiar Cel ce i-a dat viață cu dragoste-l primește.
  

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu