Despre mine

Fotografia mea

        Alergarea noastra dupa dragoste e un permanent maraton de-a lungul timpului si al vietii. Pentru cel ce e indragostit de iubire, timpul nici nu exista, ci totul se rezuma la cautarile prelungite intre anotimpuri. Si parca ninsorile de azi ne privesc cu mila, simpatie sau cu tristete si candoare.Cerul clipeste stele aqamarine in intampinarea iubirii noastre. 
       Iar noi ?! Noi asteptam rasaritul !

     Din pacate traim intr-o vreme in care fiecare cauta sa se ascunda de cate cineva sau de ceva, ascundem sentimente, taine, suferinte, tristeti, iubiri, ascundem deznadejde sau exuberanta sau pur si simplu ne ascundem de noi insine. Parca ne-am juca de-a v-ati ascunsa uitand insa ca de noi insine nu putem sa ne ascundem in  totalitate niciodata. Cautam poate un anotimp, o persoana,o speranta, cautam o iubire pierduta sau imaginara, o amintire sau o revelatie, toata viata cautam un drum care se poate sa-l fi ratacit candva sau un drum nou, necunoscut noua, presarat doar cu vise, sperante,utopii... Dar cred ca niciodata cautarile nu sunt zadarnice. Ele te anima, te insufletesc, iti daruiesc speranta, cunoastere, iluzie. Dezamagit sau intristat sufletul iti cere sa cauti. Spera deci ca intr-o zi, neasteptat, nesperat, vei gasi. Si de nu va fi asa, acea cautare te va gasi ea pe tine.
       Un gand bun de la Pescarul de vise, o imbratisare calda si bun venit cu drag tuturor.

joi, 22 ianuarie 2015

CLIPA





 Am încercat să mă tocmesc
 Cu timpul, ce-i  mereu grăbit,
 Dar n-are sens să mă căznesc,
 Nepăsător, nu s-a oprit.
 
 Nu e decât un precupeț
 Ce vinde clipe-n iarmaroc,
 Pune dobânzi, face comerț,
 Trasează hărți cu spini și foc.
 
 O clip-ascunde-un infinit,
 De-o irosești ai și pierdut,
 De încă nu te-ai dumirit
 N-o retrăiești, cât ai fi vrut.
 
 Ce gând naiv să poți să crezi
 Că ceasul tace, dacă-i ceri,
 Când timpu-ngroapă sub zăpezi
 Iubiri cu gust de primăveri.
 
 Ce-i pasă orei de-ai pictat
 În tonuri gri sau nuanțate,
 Dac-ai trăit sau ai mimat
 Minutele ce-s numărate.
 
 Nu le petrece amorțit,
 Va trage storul peste ani,
 Să nu rămâi dezamăgit
 Ele-ți sunt prieteni sau dușmani.
 
 O clipă trece, alta vine,
 E fără scrupul, o nălucă,
 Nu se repetă-ți aparține
 Și are veșnic dor de ducă.
 
 De o trăiești imaginar
 Crezând că-i fără de sfârșit
 Și-o risipești fără de har,
 Sfințeste-o-n chip desăvârșit!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu