Priveşte iubite spre cerul cu stele
Tandreţea din ochi îţi surâde stângaci,
Din lacrimi de dor ţi-am făcut iar mărgele,
Mi-e dor cu iubire din nou să mă-mbraci.
Tandreţea din ochi îţi surâde stângaci,
Din lacrimi de dor ţi-am făcut iar mărgele,
Mi-e dor cu iubire din nou să mă-mbraci.
De ochii te mint şi îţi spun că nu-mi pasă,
În mine trăieşti şi în versul meu frânt
Urci treptele serii şi-n zarea umbroasă
Ce-am fost, ce rămâne, doar vise în vânt.
Străine sunt toate ,mi-e arderea pustie,
Secundele ucise-n refren parcă tac,
Departe de tine doar noaptea mai ştie,
Ce-oprelişti,nelinişti mă trec în alt veac.
Mi-e iarăşi imposibil şi chiar de m-am ascuns
În nefireşti deşerturi de clipe fără tine,
Mă-ntorc în nepătrunsul tău timp şi-aştept răspuns
În care viaţa cerul ne va uni-n destine?
Foarte frumoasa !
RăspundețiȘtergereCitind poiezia ta mi-au navalit in urechi baladele lui Clayderman , o vad pe Lorelei linga cascada Rinului si simt mirosul de garofita de munte de sub Piatra Craiului . A fost un privilegiu si-o bucurie sa te descopar .
RăspundețiȘtergere