Despre mine

Fotografia mea

        Alergarea noastra dupa dragoste e un permanent maraton de-a lungul timpului si al vietii. Pentru cel ce e indragostit de iubire, timpul nici nu exista, ci totul se rezuma la cautarile prelungite intre anotimpuri. Si parca ninsorile de azi ne privesc cu mila, simpatie sau cu tristete si candoare.Cerul clipeste stele aqamarine in intampinarea iubirii noastre. 
       Iar noi ?! Noi asteptam rasaritul !

     Din pacate traim intr-o vreme in care fiecare cauta sa se ascunda de cate cineva sau de ceva, ascundem sentimente, taine, suferinte, tristeti, iubiri, ascundem deznadejde sau exuberanta sau pur si simplu ne ascundem de noi insine. Parca ne-am juca de-a v-ati ascunsa uitand insa ca de noi insine nu putem sa ne ascundem in  totalitate niciodata. Cautam poate un anotimp, o persoana,o speranta, cautam o iubire pierduta sau imaginara, o amintire sau o revelatie, toata viata cautam un drum care se poate sa-l fi ratacit candva sau un drum nou, necunoscut noua, presarat doar cu vise, sperante,utopii... Dar cred ca niciodata cautarile nu sunt zadarnice. Ele te anima, te insufletesc, iti daruiesc speranta, cunoastere, iluzie. Dezamagit sau intristat sufletul iti cere sa cauti. Spera deci ca intr-o zi, neasteptat, nesperat, vei gasi. Si de nu va fi asa, acea cautare te va gasi ea pe tine.
       Un gand bun de la Pescarul de vise, o imbratisare calda si bun venit cu drag tuturor.

miercuri, 6 februarie 2013

MĂCAR PUȚIN




 Te-am luat din lumea ta pustie
 Și te-am sădit la mine-n trup
 Te-am recompus în poezie
 Să-mi fii o mică păpădie
 În dansul vieții mele rug.
 Ți-am dat culoare și lumină
 Cu drag și dor te-am descântat
 Și te-aș fi vrut faclie vie
 În eul meu, un împărat.
 Ți-am creionat  în ochi albastrul
 Cu albatroși să zbor mereu,
 Pe buze ți-am sculptat sărutul
 Să arzi iubire când ți-e greu.
 Din adormite anotimpuri 
 Stelelute dalbe ți-am pictat,
 Secundele de așteptare
 Cu flori de colț ți le-am gravat.
 Mi-ai fost în suflet o troiță   
 Un colț de rai aquamarin,
 Otavă verde în arșiță
 Suspin de dor diamantin,
 Cu crinolină de mireasă
 Ți-am primenit fantome mii
 Și fluturi tandri de matasă
 Ți i-am adus împărații.
 Dorințe vechi încătușate
 Pe toate ți le-am dezlegat,
 Ți-am fost iubire, zâmbet, șoapte 
 Pe braț de cer te-am legănat.
 Îmbrăca-te cu tot ce-i sfânt  
 Speranță dă-mi să pot să cânt
 Iubitul meu de iarnă frânt,
 Măcar puțin cât încă sunt!

  

Un comentariu:

  1. * IMI PLACE SI LA CEI 77 DE ANI AI MEI,DOVADA CATRAIM CU POEZIA IN NOI SI MURIM CU EA SPERAN LA O ZI DE MAINE MAI BUNA... *

    RăspundețiȘtergere