Despre mine

Fotografia mea

        Alergarea noastra dupa dragoste e un permanent maraton de-a lungul timpului si al vietii. Pentru cel ce e indragostit de iubire, timpul nici nu exista, ci totul se rezuma la cautarile prelungite intre anotimpuri. Si parca ninsorile de azi ne privesc cu mila, simpatie sau cu tristete si candoare.Cerul clipeste stele aqamarine in intampinarea iubirii noastre. 
       Iar noi ?! Noi asteptam rasaritul !

     Din pacate traim intr-o vreme in care fiecare cauta sa se ascunda de cate cineva sau de ceva, ascundem sentimente, taine, suferinte, tristeti, iubiri, ascundem deznadejde sau exuberanta sau pur si simplu ne ascundem de noi insine. Parca ne-am juca de-a v-ati ascunsa uitand insa ca de noi insine nu putem sa ne ascundem in  totalitate niciodata. Cautam poate un anotimp, o persoana,o speranta, cautam o iubire pierduta sau imaginara, o amintire sau o revelatie, toata viata cautam un drum care se poate sa-l fi ratacit candva sau un drum nou, necunoscut noua, presarat doar cu vise, sperante,utopii... Dar cred ca niciodata cautarile nu sunt zadarnice. Ele te anima, te insufletesc, iti daruiesc speranta, cunoastere, iluzie. Dezamagit sau intristat sufletul iti cere sa cauti. Spera deci ca intr-o zi, neasteptat, nesperat, vei gasi. Si de nu va fi asa, acea cautare te va gasi ea pe tine.
       Un gand bun de la Pescarul de vise, o imbratisare calda si bun venit cu drag tuturor.

marți, 29 ianuarie 2013

FLUTURE SAU AMAGIRE




 Mai rămăsese-n mine puțin din ce mi-ai dat
 Doar urme vagi de vise și praf de șoapte blânde,
 Mireasma unui zâmbet și strune ce-au oftat,
 Cuvinte îndoliate , scrisori de dor  flămânde.
 
 Hotarul ne desparte de țărmuri siderale,
 Nimic din valsul serii nu-mi mai alină ploaia,
 Cresc nuferi  de tristețe în liniști demențiale,
 În suflet nori de vrajbă, ne-nvinsă  vâlvătaia.
 
 E moarte în cuvinte și nopțile  constrângeri,
 Potrivnice  dorințe se prind iarăși în horă,
 Colierele de gânduri curg oarbe de înfrângeri,
 Pungașul, hoț de vise dobândă  ne imploră.
 
 Ninsori ne spăla trupul de iarna-nstrainării,
 Iubiri agonizante de dor sunt  rătăcite,   
 Ne-am despletit de vise, ne vindem dezbinării
 Și îngerii iubirii plâng lacrimi infinite.
 
 Din albele înghețuri  prin pulberi de chemare
 Miros de levănțică mă-mbată de iubire,
 În straiele-nserarii  speranță, disperare,  
 Ești rai de fluturi tandri sau doar o amăgire?
 


Un comentariu:

  1. Poem superb...atat frumusete,poate si suferinta in versuri ce vin din suflet ca un fluviu spre mine,vorbeste de ceva pur si curat...Felicitari pentru poeme!...

    RăspundețiȘtergere