Despre mine

Fotografia mea

        Alergarea noastra dupa dragoste e un permanent maraton de-a lungul timpului si al vietii. Pentru cel ce e indragostit de iubire, timpul nici nu exista, ci totul se rezuma la cautarile prelungite intre anotimpuri. Si parca ninsorile de azi ne privesc cu mila, simpatie sau cu tristete si candoare.Cerul clipeste stele aqamarine in intampinarea iubirii noastre. 
       Iar noi ?! Noi asteptam rasaritul !

     Din pacate traim intr-o vreme in care fiecare cauta sa se ascunda de cate cineva sau de ceva, ascundem sentimente, taine, suferinte, tristeti, iubiri, ascundem deznadejde sau exuberanta sau pur si simplu ne ascundem de noi insine. Parca ne-am juca de-a v-ati ascunsa uitand insa ca de noi insine nu putem sa ne ascundem in  totalitate niciodata. Cautam poate un anotimp, o persoana,o speranta, cautam o iubire pierduta sau imaginara, o amintire sau o revelatie, toata viata cautam un drum care se poate sa-l fi ratacit candva sau un drum nou, necunoscut noua, presarat doar cu vise, sperante,utopii... Dar cred ca niciodata cautarile nu sunt zadarnice. Ele te anima, te insufletesc, iti daruiesc speranta, cunoastere, iluzie. Dezamagit sau intristat sufletul iti cere sa cauti. Spera deci ca intr-o zi, neasteptat, nesperat, vei gasi. Si de nu va fi asa, acea cautare te va gasi ea pe tine.
       Un gand bun de la Pescarul de vise, o imbratisare calda si bun venit cu drag tuturor.

vineri, 10 aprilie 2015

AM OCHII UMEZI DOAMNE



Dimpotrivă, fiţi buni unii cu alţii, miloşi, şi iertaţi-vă unul pe altul, cum v-a iertat şi Dumnezeu pe voi în Hristos. (Efeseni 4:32)      
       



 Am ochii umezi Doamne, m-ai ridicat pe munte,
 Prin har m-ai îmbrăcat în straie de lumină.
 N-am drămuit iubirea, stele-n cununi pe frunte,
 Pun fără părtinire, dar tot îmi caută vină. 
 
 Când luna ostenită se duce să se culce,
 Cuget la Cartea Sfântă, să nu-mi abat cărarea,
 Te văd urcând Golgota, mă-ntreb de mai poți duce,
 Poveri fără de număr. E greu să rabzi trădarea.
 
 Poți sufletul în palme să-l dărui deopotrivă,
 Să arzi fără tăgadă, smerit, să nu cârtești,
 Chiar surd să te prefaci, tot fi-vor împotrivă 
 Limbuți cărora gura nu poți să le-o oprești. 
 
 Dac-ar lasă iubirea să sfarme împietrirea
 Și-ar bea din apa vie, ce fără plat-o dai, 
 Ar înțelege jertfa-ți și-ar răstigni și firea,
 Pe-o aripă de cer ar sta cu Tine-n rai.
 
 E-aprilie și plouă, iar ochii îmi sunt uzi, 
 În rugă mă prostern, zdrobită de-ntristare,
 Deschizi în cer o ușă, e semn că mă auzi, 
 Binecuvânt vrăjmașii. Iubind, le dau iertare!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu