Despre mine

Fotografia mea

        Alergarea noastra dupa dragoste e un permanent maraton de-a lungul timpului si al vietii. Pentru cel ce e indragostit de iubire, timpul nici nu exista, ci totul se rezuma la cautarile prelungite intre anotimpuri. Si parca ninsorile de azi ne privesc cu mila, simpatie sau cu tristete si candoare.Cerul clipeste stele aqamarine in intampinarea iubirii noastre. 
       Iar noi ?! Noi asteptam rasaritul !

     Din pacate traim intr-o vreme in care fiecare cauta sa se ascunda de cate cineva sau de ceva, ascundem sentimente, taine, suferinte, tristeti, iubiri, ascundem deznadejde sau exuberanta sau pur si simplu ne ascundem de noi insine. Parca ne-am juca de-a v-ati ascunsa uitand insa ca de noi insine nu putem sa ne ascundem in  totalitate niciodata. Cautam poate un anotimp, o persoana,o speranta, cautam o iubire pierduta sau imaginara, o amintire sau o revelatie, toata viata cautam un drum care se poate sa-l fi ratacit candva sau un drum nou, necunoscut noua, presarat doar cu vise, sperante,utopii... Dar cred ca niciodata cautarile nu sunt zadarnice. Ele te anima, te insufletesc, iti daruiesc speranta, cunoastere, iluzie. Dezamagit sau intristat sufletul iti cere sa cauti. Spera deci ca intr-o zi, neasteptat, nesperat, vei gasi. Si de nu va fi asa, acea cautare te va gasi ea pe tine.
       Un gand bun de la Pescarul de vise, o imbratisare calda si bun venit cu drag tuturor.

vineri, 1 martie 2013

DESPINA


        
            Dincolo de ceea ce ne puteam spune în puținele clipe pe care le-am petrecut împreună  îmi păreai atât de apropiat  ca  și când ne-am fi cunoscut  dintr-un vis . Ți-am recunoscut vocea din miile de alte voci care îmi erau sedimentate în sanctuarul inimii ca fiind dintr-un timp îndepărtat. Acea voce inconfundabilă,  vibrează și acum în sufletul meu deși, paradoxal nu vorbisem niciodată cu tine. Știam că tu ești acela .Și dintr-odată o bucurie nemărginită mi-a inundat întreg trupul.Mă îmbrăcasem cu haina singurătății și acum venise timpul să mă dezbrac de ea.Mi-ai spălat ochii cu perle albastre și mi-ai sculptat zâmbetul pe chip.Te așteptam pe faleză iubirii și  te-am recunoscut încă din clipele pe care doar mi le imaginasem.  Erai cu siguranță tu.Numai tu puteai fi .Ai imortalizat pe buzele mele sărutul și sufletul meu ți-a cântat un cântec nou, doar de noi știut. Te simt dincolo de timp, necuvinte și mări.  Nu există nici o distanță între bătăile inimii noastre.
          Unele  suflete poposesc pe cărarea vieții noastre și prezența lor în eul nostru devin atât de tulburătoare încât întâlnirea cu ele îți schimbă destinul.Te emoționează într-atât încât par că vor să răspundă rugăciunii inimii! 
        Oare purtăm vina unor vise?
        Nu știu. Dar limbajul iubirii este același în toate inimile. 
  

3 comentarii:

  1. O poveste magnifica ca aceasta de iubire traiesc si eu cu intensitate...Felicitari pentru gandurile profunde pe care le-ai expus cu atata delicatete.

    RăspundețiȘtergere
  2. Multumesc Ruseti Vasile ! Ma incanta sa stiu ca inima ta vibreaza si ca sufletul tau si-a deschis poarta spre cer! Iti doresc sa gusti din cupa iubirii etern!

    RăspundețiȘtergere
  3. . Iubirea nu este o lupta si nici o asteptare, ci parte din fiinta noastra...si atunci cand ea se naste, pur si simplu face parte din noi, fara sa o cautam. Iubirea este ca si Universul. Pur si simpu exista. -Dacă ceea ce primeşti îţi poate fi furat , cine are puterea să-ţi fure ceea ce dăruieşti ?
    (Antoine de Saint-Exupery)

    RăspundețiȘtergere