Despre mine

Fotografia mea

        Alergarea noastra dupa dragoste e un permanent maraton de-a lungul timpului si al vietii. Pentru cel ce e indragostit de iubire, timpul nici nu exista, ci totul se rezuma la cautarile prelungite intre anotimpuri. Si parca ninsorile de azi ne privesc cu mila, simpatie sau cu tristete si candoare.Cerul clipeste stele aqamarine in intampinarea iubirii noastre. 
       Iar noi ?! Noi asteptam rasaritul !

     Din pacate traim intr-o vreme in care fiecare cauta sa se ascunda de cate cineva sau de ceva, ascundem sentimente, taine, suferinte, tristeti, iubiri, ascundem deznadejde sau exuberanta sau pur si simplu ne ascundem de noi insine. Parca ne-am juca de-a v-ati ascunsa uitand insa ca de noi insine nu putem sa ne ascundem in  totalitate niciodata. Cautam poate un anotimp, o persoana,o speranta, cautam o iubire pierduta sau imaginara, o amintire sau o revelatie, toata viata cautam un drum care se poate sa-l fi ratacit candva sau un drum nou, necunoscut noua, presarat doar cu vise, sperante,utopii... Dar cred ca niciodata cautarile nu sunt zadarnice. Ele te anima, te insufletesc, iti daruiesc speranta, cunoastere, iluzie. Dezamagit sau intristat sufletul iti cere sa cauti. Spera deci ca intr-o zi, neasteptat, nesperat, vei gasi. Si de nu va fi asa, acea cautare te va gasi ea pe tine.
       Un gand bun de la Pescarul de vise, o imbratisare calda si bun venit cu drag tuturor.

marți, 2 iulie 2013

O ULTIMA RISIPĂ





 Azi mi-e pustiu în suflet și trag de sfoara vieții  
 Nălucile perfide în smoală îmbrăcate,
 În așteptări amare mă bântuie scaieții,
 Constrângeri de tăcere apasă disperate.
 
 Nu-i loc de amintire, nu-i loc pentru iertare,
 În triste calendare se îmbulzesc doar ploi,
 Ne risipim iubirea-n blestem de nepăsare,
 Doar umbrele perfide stau strajă între noi.
 
 Dantele de-ntuneric te-ascund în nefiresc
 Și-n clipa deznădejdii cât te-aș dori în vise,
 În altă parte unde să știu să te găsesc,
 Te strig, te-alung, te chem printre zăbrele-nchise.
 
 E-atâta dezbinare și zilele-s confuze,
 Iar ne mințim potrivnic pe separate țărmuri,
 Dă-mi totul înapoi, sărutul de pe buze,
 Azi  a venit scadența tristeților din resturi.
 
 Absențe pretutindeni și răni de remușcare,
 În colțuri de batistă se scurge orice clipă,
 Îngheață și secunda în joc de furnicare
 Și duc poveri absurde, o ultimă risipă.
 
 

  

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu