sâmbătă, 11 februarie 2012

REGRETE




 Ascunde-te-n tăcerea stigherelor clipite
 Și nu rosti cuvinte de dor și de alean 
 Îmbracă-te în haina tristeții absolute
 Și pribegește-n iarna străinului mirean. 
 
 Nu-ți mai abate pașii spre porțile cetății
 Că toate nu sunt astăzi decât poteci de fum,
 Heraldice fantasme în unduirea nopții
 Îți glăsuiesc iubirea cândva ca un parfum.
 
 Închide-te-n izvorul visărilor perene
 Și mătură cu stele tandrețile de-acum,
 Oprește-te la țărmul cadențelor eterne  
 Și-așteaptă în altarul regretelor de scrum. 
 
 Scrisori cândva doar scrise, dar încă necitite
 Să nu te ispitească nicicând din calea ta
 Firescul, nefirescul să nu te înspăimânte
 Privește doar tăcerea, eu sunt ascunsă-n ea.
 
 Iluzia unor semne-ți vorbesc iarăși de mine 
 Tu sparge paharul  de-amar  și regret,
 Iar lacrima nopții din vis și suspine
 Ineac-o-n oceanul de dor permanent.
 
 Mustră-ți iubirea și-alung-o-n neantul, 
 Vremelnicei clipe trăite în doi,
 Înalță o rugă și roagă Prea-naltul
 Să-ți șteargă din suflet iubirea de noi.
 
 Destine ciudate din ploi ne adună,
 Urcăm pe o scară ce n-are sfârșit,
 Locuim doar în vise, în gând împreună,
 Zăbovind fiecare spre alt asfințit.
 
 Hazardul vieții aruncă doar zarul
 Tu speră,mai plânge,mai crede oricum,
 Imploră destinul, cândva poate cerul
 Va vrea să-ți întoarcă iubirea din drum.
 


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu