Despre mine

Fotografia mea

        Alergarea noastra dupa dragoste e un permanent maraton de-a lungul timpului si al vietii. Pentru cel ce e indragostit de iubire, timpul nici nu exista, ci totul se rezuma la cautarile prelungite intre anotimpuri. Si parca ninsorile de azi ne privesc cu mila, simpatie sau cu tristete si candoare.Cerul clipeste stele aqamarine in intampinarea iubirii noastre. 
       Iar noi ?! Noi asteptam rasaritul !

     Din pacate traim intr-o vreme in care fiecare cauta sa se ascunda de cate cineva sau de ceva, ascundem sentimente, taine, suferinte, tristeti, iubiri, ascundem deznadejde sau exuberanta sau pur si simplu ne ascundem de noi insine. Parca ne-am juca de-a v-ati ascunsa uitand insa ca de noi insine nu putem sa ne ascundem in  totalitate niciodata. Cautam poate un anotimp, o persoana,o speranta, cautam o iubire pierduta sau imaginara, o amintire sau o revelatie, toata viata cautam un drum care se poate sa-l fi ratacit candva sau un drum nou, necunoscut noua, presarat doar cu vise, sperante,utopii... Dar cred ca niciodata cautarile nu sunt zadarnice. Ele te anima, te insufletesc, iti daruiesc speranta, cunoastere, iluzie. Dezamagit sau intristat sufletul iti cere sa cauti. Spera deci ca intr-o zi, neasteptat, nesperat, vei gasi. Si de nu va fi asa, acea cautare te va gasi ea pe tine.
       Un gand bun de la Pescarul de vise, o imbratisare calda si bun venit cu drag tuturor.

sâmbătă, 11 februarie 2012

VISE




                      
 Azi rătăcesc în tine,crezând că se mai poate 
 Și  în altarul vremii  mă-nclin s-ating o stea 
 Mă despletesc de vise,de dorurile noastre 
 Și-ncerc să rup doar raza iubirii ca pe-o zea. 
   
 Străbat eternitatea cu tine împreună 
 Și zăbovesc în dorul nebun pe urma ta 
 Mai izvorăsc în taină zălog de-nalte ceruri 
 Mi te-au adus aproape,de mine,de poți sta. 
   
 Azi  locuiesc în gandu-ți  răvășitor de astre 
 Și-n sufletu-ți de patimi subtil m-am cuibărit, 
 Îți priveghez iubirea dorințelor sihastre 
 Și stau pentru o clipă tăcută-n mintea ta. 
   
 Mă-ntorc în anotimpul tăcerilor albastre 
 Și-nmuguresc în tine,timid ca în trecut , 
 Mai zămislesc un înger în zborurile noastre 
 Azi te-am născut în mine la fel ca la-nceput. 
   
 Iubirea noastră este răspuns la întristare, 
 Răspunsul la deșertul atâtor ani pierduți 
 Cu tine, fără mine,eu știu că nu se poate, 
 Să-ngenunchiem iubite în vasta mea cetate. 
   
 Să-ncununam iubirea cu străluciri de vise 
 Și luna să ne fie un martor permanent 
 S-ascundem în iatacul iubirii clandestine 
 Șiragul de dorințe,un ultim legământ. 
   
 Uniți de întristare,uniți de bucurie, 
 Uniți de zboruri frânte ,dar și de-al nostru dor 
 Ne-am zămislit iubirea punând din nou pecete 
 Pe suflet,pe speranță,pe cer,pe viitor. 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu