IUBIREA MEA

Nu-mi cântări iubirea în talger de balanțe

Și dorul meu de tine nu-l măsura cu flori,

Tăcerea nu mi-o umple cu irosite-absenţe

Și visul nu îl cerne în morile din zori .

Aripile stângace nu mi le rupe-n pripă,

Iar stolul de dorințe nu-l risipi în cer,

Nu măsura cu pasul nisipul din clepsidră,

Lumina n-o ascunde în timpul efemer.

Speranța n-o ucide cu şovăieli mărunte,

Și visul nu-l ascunde în dune de-anotimp,

Nu amâna chemarea prin surde amănunte,

Răspunsul nu îl stinge în pulbere de timp.

Nu destrăma magia prin cârpituri de lună,

Prin sita deas-a vremii ninsoarea n-o cerni,

Puhoaie de iubire în cale-ți să se pună,

Nu mai chema străjerii, n-o vei putea opri.

Blestemele iubirii-n descântec nu le frânge

Mai lasă-le să ardă în candelă de vise

Și pașii nu îi șterge cu lacrimă de sânge,

Din umbrele iubirii vor înflori narcise.

Povestea este scrisă, destinul mi-e-n iubire,

Oricâte stânci sticloase spre noi s-au prăvălit,

Iubirea mi-e în tine, doar eu îți sunt iubire,

Cu mine-ncepe totul, cu mine ia sfârșit.