PE ARIPI DE INGER

 În lacrimi de vânt mi-am ascuns întristarea

 Și-n colțuri de cer m-am retras pe un nor,

 Mai ninge mărunt în iubirile tale                       

 Și ninge-n cuvântul rostit pentru doi.

 Mai fulguie-n inimi ,mai freamăt-un dor

 Adie a ploaie, o frunză mai cântă,

 Trestia  vieții se-ndoaie ușor

 Și gandu-mi dansează și stă iar la pândă.

 Perla iubirii s-a ascuns în nisipuri

 Și zace -abătuta-n cristale de scoici,

 Pescărușii mă-ntreaba ce-i cu-atâta risipă,

 De raze stinghere prin lacrimi de ploi.

 Îngerul  nopții  îmi cântă din liră

 Și-aduce pe aripi iubiri ancestrale,

 Îmi șoptește din moară de vânt a lui taină

 Luceferi de-argint  scriu cu slove în zare.

 Din sfere înalte a venit să-mi cuvante,

 Despre lumi nevăzute ,miracole-n cer,

 Despre suflete veșnic îndrăgostite

 Ce  caută-n luceferi iubirea de ieri.

 Ochii lui de-un albastru mai pur că zenitul

 Mă privesc cu-adorare așteptând glăsuiri,

 Mă cuprind nostalgiile zilei trecute

 Și schițez cu sfială surasu-n  priviri.

 Sunt ca un nadir rătăcit între astre

 Și luna-mi surâde cu farmecul ei

 Zbor în gânduri purtat pe-a lor aripi albastre

 Și citesc rânduri scrise cu  penițe de cer.

 Cu iubire divină mă cuprinde un înger

 Și-o baladă sublimă îmi cântă duios

 Constelațiile toate mă poartă de mână,

 Și-mi duc al meu vis spre lumina în sus.

 Pe aripa lui îngerească mă poartă

 Și-n  voci armonioase se-aud fericiri,

 Eu visez  despre noi și-n talaz de speranță,

 Mă trezesc printre stele și zbor printre nori.