Din când în când îți scriu cu dorul meu
Câte un gând ce-a ațipit în mare,
Ești doar un val ce cântă ca Orfeu,
Hoinară clipă ,vine și dispare.
Sunt vinovat? Tu ești doar un trecut
Și ești atât cât nu te uit prezent,
Iar
viitorul încă nenăscut
Un drum retoric deocamdat-absent.
Din colț de rai zâmbește ghiocelul ,
E ca un prinț ce-n taină te privește,
Vrea să-și dezlege-ngandurat misterul
Suspină-n clopot și se ofilește.
Pe gândul meu voi pune un sigiliu
Să nu îmi poți răspunde nici în vis,
Prezentul și trecutu-s în consiliu
Ești viitor sau doar miraj nescris?
Din când în când cu dorul meu
îți scriu,
Dar dacă-ți scriu sunt oare libertate?
Dac-aș fi liber, ce-aș putea să-ți fiu?
M-aș risipi în stele și-n alte gânduri poate.
