Să facem punți spre inimi în albul infinit,
Argint din flori de aștri să-l scuturăm în
zori,
Minute să valseze în cuiburi de zenit,
Iar ochii să ne scrie cu cetină scrisori.
Imperii să-nălțăm din țurțuri de lumină,
Nămeții să ne țină captivi în turn de cer,
Să n-avem alt meniu, decât sărut la cină,
Colindători să cânte din fluiere de ger.
Neliniști strecurate să-nghețe vinovate,
Clipite răzvrătite s-adoarmă sub zăpezi,
Le-om vinde în bazare la negustori pe toate,
Fulgi de omăt stârnește și-n brațe să mă
pierzi.
Răstoarnă-n glastră stele și ninge-mă cu tine,
Ce-a mai rămas de spus, că ne iubim și-mi
ești,
Întinerim de drag, de-o viață și mai bine,
Noi, suflete pereche-n icoane de povești.
Colindă maci suavi zâmbindu-și în ghirlandă,
În suflet înflorește un vis de dor aprins,
Ninsoarea jucăușă pe gene se dezmiardă,
E anul nou iubire, miroase-a rai și-a nins.
E anul nou iubire, miroase-a rai și-a nins.