miercuri, 25 iulie 2012

PARFUMUL UNEI FREZII





 O rază cristalină pictează orizontul
 Și gânduri răvășite îmi tulbură amiaza,   
 E limpede izvorul ce tremură-n albastrul
 Oglinzilor de tine și-n neguri numai piaza.
 
 Mă împrumut de tine din toamne adormite  
 Și te dezbrac de umbre și indecise vise,
 Te recompun cu sete de doruri viscolite 
 Și te iubesc cât veacul mirajelor nescrise.
 
 Îți las câteva rânduri să-ți potcovesc norocul  
 Și-n vara sângerândă cu iz de scorțișoară,
 Pe drumuri zdrențuite ucid în mine gândul,
 Căutându-te-n dorințe și-n plânsete de moară.
 
 Era cu mult mai simplu de îmi erai doar lut,
 Te olaream cu taine de mâini vindecătoare,
 Te-aș fi adus din moarte la viață-n absolut
 Și în eternitate te-aș fi sculptat în soare.
 
 Eu știu însă că astăzi suntem deșertăciune,
 O lacrimă orfană de dor nevinovată,   
 Tu iartă-mă de toate și stai în rugăciune,
 Păstrează-mi doar parfumul de frezie-ndoliata.




joi, 19 iulie 2012

NEDUMERIRE


   
 
 De ce mă chemi în vise înfrânte de opreliști
 Și mă dezmierzi cu lacrimi de licurici zglobii,
 M-alinți cu praf de stele și-mi torni din nou neliniști
 Și-nșeli trișând destinul cu scurte bucurii? 
 
 În vara mea târzie te furișezi zadarnic,
 Tu nu-nțelegi că timpul nicicând nu dormitează,
 Ți-am fost altar de îngeri în visul tău zburdalnic,
 Popas sub tălpi pierdute de suflet ce vibrează.
 
 De ce speranțe false brodezi în nopți proscrise
 Iar nesupuse doruri le chemi din resemnări,
 Și nechemat în noapte revii din clipe stinse,
 Forțând destine scrise-n clepsidre de tăceri?
 
 Am spart demult ghiocul captivelor regrete,                                  
 Deși mai stau la pândă iscoadele perfide,
 M-am vaccinat de vise ,punând pe dor pecete,
 Nu mai plătesc tributul ursitei aguride.
 
 Aș vrea să schimb amurgul în vindecări divine 
 Și să mă-mbrac în giulgiul eliberării sfinte,                      
 Să pot s-amân răspunsul chemării clandestine,
 În lanțuri să leg vise, norocul de destine.
 
 
 
 
 
  

vineri, 13 iulie 2012

NELINIȘTI


  
 
 Cuvinte nerostite se războiesc în suflet,
 Le-aud cum bat la poarta cetății mele-n trup,
 Crucificate umbre pândesc ca-ntr-un răsuflet,    
 Să despletească taine cu foamea unui lup.
 
 În lanțuri zace eul neputincios s-alerge
 Spre vocile iubirii pe aripi de condor,
 Oftează-n tuș penița, în duioșii pribege,           
 Tresare ca un martor, înlăcrimat de dor.
 
 Se-amestecă silabe, înlăcrimate-n ritmuri,
 Înnoadă parcă gândul de suflet peregrin,
 O lacrimă izbavă mai spal-a mele țărmuri,
 Ca un străjer în noapte, în dans de balerin.
 
 Sărut nemărginirea sirenelor suspine,             
 Nedescifrate glasuri se-amestecă-n ecouri,
 Iubiri neconjugate veghează-ntre destine
 Și orele ascete se zbat în embargouri.
 
 Parfumul inocenței ascunde nestemate,
 Eu flacară iubirii nicicând n-o drămuiesc,       
 Un amalgam de tine, în mine mai străbate,
 Tu arzi de dor și patimi, neliniști răstignesc.