Respir miresme de flori albe,
Valsează stoluri în culori,
Suspină maci, de dor vibrează
O lacrimă, scriind scrisori!
Alerg sfios înspre chemări,
Parfum de nard mă-mbată blând,
Alungă nori de întristări,
Tivind cu fluturi cer și gând.
Aripi de îngeri evantai
Adăpostesc cuibar de vis,
Magii de frunze în alai
Dezbracă
zarea de abis.
Rănite umbre risipesc
Cu roua cursă din condei,
Printre povești te regăsesc,
Te-adorm în verde flori de tei!
Mă pierd subtil în basme vechi
Cu cavaleri rătăcitori,
Ce-nfruntă foc și zmei perechi
Pentru iubiri ce-ți dau fiori.
Pe curcubeu de vii spirale
Călătoresc în frac ceresc,
Argint în păr, în ochi migdale,
Minune-mi ești și te iubesc!
