S-a
rupt cerul parcă-n două,
Norii negrii au turbat,
Tună, fulgeră și plouă,
Tremur tot și-s întristat.
M-a uitat vecina-n stradă,
Credincios, am stat cuminte,
N-am vrut să fac vreo bravadă,
Sper să-și mai aduc-aminte
Locu-n care m-a lăsat.
De-așteptare-s vlăguit,
Dar am sufletu-mpăcat,
Par prostuț?
De-aș pleca, m-aș rătăci,
Sunt micuț și mi-este frică,
Fără noim-aș hoinări.
Plimbăreață, o furnică,
Alintată, șugubeața,
Pe botic mi s-a urcat,
Piciorușele-i ca ața
Ne-ncetat m-au gâdilat.
Ciudă mi-e pe răsfățată,
Nici nu pot să o gonesc,
Am lăbuța înghețată,
Mi-e și milă c-o rănesc.
Vântu-mi dă și el de furcă
Și îmi clănțăne și dinții,
Semăn cu un pui de curcă,
Dacă mi-ar trăi parinții…
În vitrină m-am privit,
Am blănița ca un miel,
Ciuciulete- s, zgribulit,
Aspră-i viața de cățel.
Zâmbete de curcubeu
A-nceput cerul să-mpartă,
Sunt flâmand, mi-e tare greu,
De-aș avea măcar consoartă,
S-am și eu un suflețel
Și la bine și la rău,
De nu-l voi găsi defel,
N-ai dori
să fiu al tău?
