N-am venit să tulbur marea cu privirea,
Ci s-ascult doar valul mângâiat de vânt,
Gândului nespus să-i dezleg spășirea,
Din condei să picur soare în cuvânt.
Râuri de iubire curcubeu să nască,
Fluturi să brodeze-n piruete flori,
Buzele udate cu licori de iască,
Din căuș de cer să se-adape-n zori.
Umerilor aripi am cioplit din stele,
Zbor să înfirip pe un cal de apă,
Mori de vânt albastre, dorurile mele,
Vi le dăruiesc, vouă-ntr-o agapă.
Când cu toții fi-vom adunați la cină,
Îngeri pelerini ne-or hrăni cu rouă,
Mierea din prescură, cea de viață plină,
Va-mpărți și vina lacrimii în două.
Descifrând un vis, veți citi poeme,
Slove răzvrătite dintr-o călimară,
De târziul fi-va poate prea devreme,
Leac vă las iubirea, cât să nu vă doară!
