"Un prieten adevărat este acela care
sosește în timp ce ceilalți dispar"
Într-un burg pestriț și vesel, pe o stradă
oarecare
Un copil trecea zâmbind pe-o alee,
la-ntâmplare
Și rotind privirea-n zare cum o fac copii-ades
La gheretă, în vitrină, un afiș de interes:
Vând căței cu ochi zglobii și cu părul
cârlionțat,
Jucăuși, plin de iubire, cu boticul brun
roșcat.
Curios nevoie mare, doritor de-un prieten
drag,
Rușinos, zâmbind timid s-a oprit puțin în prag
Și cu vocea mai domoală l-a-ntrebat pe
vânzător:
Care-i costul, cum sunt câinii, dac-a fost
vreun doritor.
La auzul celor doi, cinci căței au dat năvală,
Făcând tumbe, alergând, foarte-atenți la
cleveteală.
Unul singur, mai sfios, necăjit, blăniță sură,
Rezemând codița mică pe sandala gri de zgură
L-a privit cu îndoială pe băiatul curios,
Cu ochi triști, năsuc rozat, vrând să pară
bucuros,
Dar și-a coborât privirea și lătrând aproape
stins,
Niciun gest n-a mai schițat, se știa demult
învins.
Vânzătorul negustor prezentându-i ca pe-o
marfă
I-a lăudat pe fiecare, omițând să fac-o gafă.
Observându-i ochii blânzi, fără licăr,
bucurie,
L-a-ntrebat pe comerciant, respectuos, cu modestie
Dacă poate cumpăra cățelușul întristat
Fiindcă-i este tare drag, este ceea ce-a
visat.
Fâstâcit peste măsură a-ncercat să-l
lămurească:
Cățelușul este șchiop, nu prea vrea nici să
zâmbească,
Nici s-alerge, să se joace, stă mereu și meditează,
Nu mănâncă, nici nu latră, toată ziua
dormitează,
I s-a rupt cândva lăbuța, va fi șchiop
întreaga viață.
Ce-ai putea să faci cu el? Este fără de
speranță.
Copilașul a tăcut și din buzunarul mic
A scos banii șifonați, strânși cu trudă, într-un
plic.
Văzând omul că nu poate să-l convingă nicidecum
I-a propus să-i dea cățelul chiar și gratis,
fiecum.
Dar un gând îl frământa și nu-nțelegea defel
Ce-ar putea face băiatul cu un cățeluș ca el?
Isteț foc, fără s-aștepte vreo-ntrebare de la
domn,
Ridicându-și pantalonii i-a spus simplu: eu
sunt om!
Am și eu un picioruș, care e din lemn, vezi
bine,
Dar am suflet și mă doare, ce-aș putea să-ți
spun? În fine.
Îți dau banii, iau cățelul, este tot ce îmi
doresc,
Nu-l vreau gratis, este prețul care pot să îl
plătesc
Pentru cel mai drag prieten, ce vreodată l-am
visat,
Este darul cel mai scump, îl iubesc
cu-adevărat.
Eu nu pot nici să alerg, nici să zburd ca alți
copii,
Singur sunt de-atâtea ori, nu am multe jucării,
Am ales acest cățel fiindcă seamănă cu mine,
Șterge-ți lacrima degrabă și învață să faci
bine!