marți, 18 iunie 2013

VISUL MEU DEVENIT REALITATE



.          

         La nașterea noastră suntem botezați fiecare cu un nume, un vis, hărziți cu câte un dar și înzestrați cu cel puțin un talent, dar trebuie să fim
în stare nu numai să ne dorim să îl înaripăm, dar să și luptăm ca el să se implinesca.  Acest mare vis dă sens vieții noastre ! 

Sufletul meu, un dans al fluturilor cu parfum de maci în care visul a devenit realitate! 

  Eu am un vis cât Carul mare
 Care mă-nălță înspre soare,
 Iar de se-ntâmplă să îl uit
 El lăcrimează, plânge surd.
 Îi spun în șoaptă: nu renunț,
 Tu ești exact ceea ce sunt!
 Nu renunța nici tu la mine
 Mai ai răbdare poate mâine
 Te voi putea înaripa 
 Și ai să zbori mai sus de stea!
 Să nu cumva să îndrăznești 
 Să-mi spui că pleci spre zări cerești,
 N-am să te las căci te iubesc
 Și cu speranță îți zâmbesc!
 Privindu-mă cu drag și dor
 El îmi răspunde dintr-un nor:
 Cu glas duios plin de iubire,
 Aștept să-ți fiu o împlinire!
 Chiar de renunți, eu nu te las,
 Sunt visul tău îți sunt părtaș!
 Eu m-am născut în eul tău,
 Am fost, îți sunt, voi fi mereu
 Doar ție credincios să știi,
 Îți sunt pe veci, în veac să-mi fii!