Cu rouă de argint brodează magii
vise,
Iar stelele împart explozii de culoare,
Luceferi despletesc dorințe interzise,
Colibrii jucăuși trec vămi de așteptare.
Am dezlegat cu-albastru vâltoarea
depărtării
Și în cuibarul clipei am adunat speranțe,
O salbă de lumină a-nveselit cocorii
Desferecând minute de-absurde disonanțe.
Pătrar de lună albă din lacrimi mari de perle
A construit podețuri și punți de rai promis,
Să poți călători în care de mărgele,
Iubind fără opreliști ce doar în vis ți-e
scris.
Grăbit se-ntorc serafii, cu aripi bat în
glastră,
Pe-o hartă creponată punctează zboruri pare,
Se-nchină, lasă-n grabă oracol la
fereastră,
În sfeșnic delirează secunde pe altare.
Au anulat restanțe pe vis și resemnări,
Timbrând cu armonie consensuri relative,
Peste-nsetări și arderi, fugare inserări,
Au picurat lavandă și doruri din misive.
Gondole cu iluzii au amăgit destine
La țărmul unei nopți cu false amintiri,
De-ți
vei aduce-aminte din când în când de mine,
Te voi lăsa să crezi că-n mine mai respiri.