Cuvinte nerostite se războiesc în suflet,
Le-aud cum bat la poarta cetății mele-n trup,
Crucificate umbre pândesc ca-ntr-un răsuflet,
Să despletească taine cu foamea unui lup.
În lanțuri zace eul neputincios s-alerge
Spre vocile iubirii pe aripi de condor,
Oftează-n tuș penița, în duioșii pribege,
Tresare ca un martor, înlăcrimat de dor.
Se-amestecă silabe, înlăcrimate-n ritmuri,
Înnoadă parcă gândul de suflet peregrin,
O lacrimă izbavă mai spal-a mele țărmuri,
Ca un străjer în noapte, în dans de balerin.
Sărut nemărginirea sirenelor suspine,
Nedescifrate glasuri se-amestecă-n ecouri,
Iubiri neconjugate veghează-ntre destine
Și orele ascete se zbat în embargouri.
Parfumul inocenței ascunde nestemate,
Eu flacară iubirii nicicând n-o
drămuiesc,
Un amalgam de tine, în mine mai străbate,
Tu arzi de dor și patimi, neliniști
răstignesc.
În lanțuri zace eul neputincios s-alerge
RăspundețiȘtergereSpre vocile iubirii ,pe aripi de condor,
Oftează-n tuș penița ,în duioșii pribege ,
Tresare ca un martor ,pansează al meu dor.
Multumesc din suflet Any!
Ștergere