TE CHEM, TE AȘTEPT

.

 Îmi înflorește gândul în liniștea sihastră

 Pe rătăcite drumuri sunt iarăși peregrin,   

 Mă-ntreb dacă iubirea a-nmugurit în glastră,

 Sau am visat destine în ciob diamantin ?              

 

 Din nou stingher în noapte cu cetina pe pleoape

 Tot dorul meu de tine l-am suspendat de-o stea,

 Poate în ochi de lună și-n minutar de șoapte

 Revii-n clepsidra vremii în pas de catifea.

 

 Te chem iar la răscrucea nedescifratei ore

 Acum la-ntretăierea de raze despletite,

 Din patru continente te strig în aurore

 De stele-n batalioane și  inimi  răstignite.       

 

 De pasul ți-e agale, iar nopțile deșarte

 Și amânări năuce te-ascund printre perdele,

 Eu mistuit de tine în arderi disperate

 Cu licurici te-ntâmpin și-n gând cu vis de stele.

 

 Te vreau pentru o clipă sau pentru veșnicie?

 Ispită mi-e dorința, o candelă de-opal,

 Mă-nvăluie  miraje de dor în agonie

 Te-aștept în catedrala iubirii de cristal.