PRIN MACI DE DOR

 Ce hoți de vise oarbe din mine te-au furat

 Și cine te ascunde în umbre de tristețe,

 De nu-mi răspunzi în oaza nestinsului oftat

 Ce nostalgii străine te-au nins iar cu tandrețe?

 

 Ce straie de-nserare te-au dezbrăcat de mine

 Și unde să-ți caut dorul cu suflet exilat?

 De toate-s vinovată, eu nu știu fără tine,

 Nici să-nfloresc din muguri, nici să zâmbesc curat.

 

 Ce ore blestemate te-au rătăcit hapsâne  

 De nu îți simt parfumul, nici licărul din gene?

 Pendule sacadate în amânări păgâne            

 Îmi adâncesc amarul  în nopți de Sânziene.

 

 Ce sunt fără de tine? Solstițiu de opreliști.

 Mi-e inima rănită și nu găsesc răspuns,

 Veșminte sângerânde brodate cu neliniști   

 Și-o vină fără vină cu suliți m-a străpuns.

 

 Ce fluturi ai iubirii să îți trimit în noapte

 Să îți măsoare dorul prin care eu te chem, 

 Să simți și tu dezastrul bețiilor din șoapte 

 Și cum să strig mai tare prin vânturi care gem?

 

 Ce ploaie de risipă, ce doruri, ce dileme? 

 Cu mine plâng toți sfinții și ochi de înger blând, 

 Îi reproșez secundei că nu vrea să te cheme, 

 De-ai auzi suspinul prin maci de dor arzând......