Te voi chema la ceasul magnoliei în floare
Să vii cu o caleașcă de dragoste în zbor,
Nu zăbovi prin stele sau lumi crepusculare
Că îmi voi țese aripi din borangic de dor.
Te voi chema cu susur de ape din izvoare
În crinolină albă adorm și te visez,
Nu-ți amâna venirea, eu am deschis zăvoare,
Cu praf de albăstrele pe gene-am să-ți pictez.
Te voi chema cu roua prelinsa de zorele,
Un licurici nostalgic te va purta pe-aripă
Și nenuntite vise-n orchestre siderale,
În valsuri de iubire ne vor dansa o clipă.
Te voi chema-n alinturi cu simfonii
marine,
Tu ninge-mi cu petale de caiși în
sărbătoare,
De gene prinde-mi fluturi, descânta-mă cu tine,
Săruta-mă cu macii-ntristati de așteptare!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu