De ochii tăi mă vor căuta s-aprinzi luceferii
de dor,
Strivind secunde-n agonii în nopți închise cu
zăvor,
În suflet de-ți voi rătăci cu primăveri ce nu
au fost,
Să ștergi cu roua din bujori tot dorul clipei
fără rost.
De-nstrăinări fără răspuns vor lăcrima la
tine-n gând,
Când îngeri osteniți de răni te vor veghea în
somn plângând,
Îți voi răspunde cu tăceri printre vitralii
din trecut,
Voi strânge ploi de nicăieri dintr-un apus
care-a durut.
De-n suflet seară îți va fi și stelele fără
culoare
Mă vor ascunde-n galaxii sau în oftatul
dintr-o floare,
Să ștergi puținul ce-a rămas cu o petală
de-amintire
Și cu înfrângeri ce-osândesc, să-ngropi
cristale de iubire.
Vei ști atunci cât te-am iubit când printre
ultime ninsori,
Cu picătura unui dor voi sângera scriind
scrisori
Și cum nimic nu ne vom fi, doar cioburi dintr-un vis pierdut,
Cu-mbratișări din asfințit te voi ierta printr-un
sărut.
poezia e minunata, montajul daca e realizat se Sandy Anda, pur si simplu nu am cuvinte pt. a aprecia - sunt mut ... !!!!!!!!!!!!!!
RăspundețiȘtergere