Prin perdea de brocart te zăresc uneori
Cum îți plimbi ochii grei, de tăciuni, obosiți,
Canarii doinesc peste munți de culori,
Vântul mătură pași, licuricii-s răpiți.
Vântul mătură pași, licuricii-s răpiți.
Pe un colț de batistă-ți gravez flori de cer,
Disperări să-ți alini în agonice nopți,
S-o păstrezi talisman și cu lanțuri de ger
Leagă-ți pași rătăciți sau descântă-i, de
poți.
Să n-ai
doruri, nici vise! Lăstari de-amintiri,
Arome neclare, le-nchide-n sertare,
În resturi de jar vor ofta-n mănăstiri,
Albi fluturi răniți cu ace de sare.
Iubiri fără brațe, tăcut, urcă scara,
În turle de gânduri, dar fără vreun rost,
Povești nenuntite își cară povara
Căutând primăveri în cuib fără cost.
De unde te știu, mi-ai fost, te-am pierdut?
Frânturi de nimicuri flămând răscolesc,
Doi ochi de cicoare, cu riduri de lut,
Prin zdrențe de stele, nostalgic privesc.
Un ropot de cai, Vivaldi departe,
Săruturi de fum, năluci și nisipuri,
Lacrimi de lună pe file de carte,
Iubiri anonime, în frac, fără chipuri.
Iubiri anonime, în frac, fără chipuri.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu