Ce toamnă cu parfum de miere
Și ochi de chihlimbar, zglobii,
Dezmierd de frunze în cădere,
Gânduri fugare-n simfonii.
Cu tălpi brumate vii pe vârfuri,
Fardezi cu puf de păpădii,
Brândușe, licurici și parcuri,
Cerni ploi cu lacrimi cafenii.
Răstorni din carele uitării
Melancolii, candori trecute,
Avid arunci năvod visării,
Imperechiind iubiri pierdute.
Năframa de culori o scuturi,
Stârnești miresme amărui,
Pe gene ningi pastel de fluturi,
Sărut așterni, de dulci gutui.
Pe hărți sculptezi din loc în loc,
Doruri în bernă, însetate,
Strecori sub pernă flori de foc,
Tăciuni de umbre deșirate.
Fac din scrisori bărci de hârtie,
Un nai alungă din risipă,
Se răzvrătesc arome-n vie,
Tresar în piept, cocori de-o clipă.
Licori de nuci alintă buze,
Foșnesc duios maci în ierbare,
Oglinzi de-nchipuiri și frunze,
Desen pe ape de uitare!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu