CHIAR DACĂ UIT

 Tu știi că toate-ncep cu tine

 Chiar dacă uit și nu îți spun,   

 Umbra-ți sărut și mi-este bine,

 Curat mi te iubesc, nebun.

 

 Te port prin har ca talisman

 În partea stângă de la piept,

 Mi-ești jar și vifor de alean

 Și-s pustiită când te-aștept.

 

 Cobor în hău când nu te văd,

 Găsesc că toate-s fără sens,

 Cad sub secure de prăpăd,

 Iar aerul îmi e mai dens.

 

 De nu m-auzi când stins te strig,

 Reinventez râs invalid,

 Am ochii grei, fardați de frig,

 Culoarea-i ștearsă, gândul vid. 

 

 Mi-e clipa gri, o ghilotină

 Ca o pedeapsă infernală,

 Bolnavă, fără de lumină,

 Bezmetic trec ziua, banală.

 

 Mi te respir amănunțit,

 Te cânt candid ca pe Psaltire,

 Ești cer, fântână, răsărit,

 Iar când te tac, mi-ești foc, iubire.