BEȚII DE LILIAC

 E primăvară, știi că ne-am promis

 Să înnoptăm sub ramuri de cais 

 Și zâmbete din draperii de fluturi

 Să coloreze magice săruturi.

 

 La căpătâi să cânte firul ierbii,

 În somn să ne vegheze cerbii,

 Cearșaf s-avem din stele plutitoare

 Și în satin din muguri roz de floare,

 

 Să bem nectar la fiecare masă

 De elixir cu stele de matasă.

 Cum primăvara ochii și-a deschis

 Să împlinim oracolul din vis!  

 

 În frac de gențiană să-te-mbraci,

 Ca talisman, în piept să-ți cânte maci,

 Iar la rever, din dorul meu nebun,

 Discret, parfum de îngeri am să-ți pun. 

 

 Privește-mi ochii-ndragostiți de tine,

 Surâsul lor, cu rouă de verbine

 Te-alintă tandru, ard de nerăbdare,

 Să stâmpărăm dorințe de-nsetare.

 

 În leagănul celestului april,

 Iubirea mea cu suflet de copil,

 Hai să-mparțim beția de liliac,

 Tu să-mi fii cer, eu ție zbor și leac!  

UNDE LOCUIEȘTE DUMNEZEU

„Nu știți că voi sunteți Templul lui Dumnezeu, și că Duhul lui Dumnezeu locuiește în voi?”  1 Corinteni 3:16

 Dumnezeu nu stă-ntre ziduri, nici în case de chirpici,

 Nici în mănăstiri, chilii, Dumnezeu este aici. 

 Omniscient, omniprezent, locuiește-n orice suflet

 Curățit de tot ce-i rău, nepătat în al său cuget.

 

 Dacă-nalți o rugăciune în smerenie și har

 Nu contează unde ești, sub cer liber sau altar,

 Voia Lui e să-L cunoști, să iubești și să-mplinești  

 Ce e scris în Cartea Sfântă, jertfa Crucii s-o cinstești.

 

 Tronul Domnului e-n cer, nu în temple grandioase,

 Nici în turle sau construcții, fie ele somptuoase,

 El coboară lângă cei, care cu credință-L cheamă,

 Slabi, puternici, cerșetori, n-are ziduri, n-are vamă.

 

 Cel ce crede-n promisiunea Celui dătător de viață,

 Dragoste, pace deplină, bucurie și speranță,

 Îl numește prieten, frate, legământul nu-și dezminte

 Și din rob îl face fiu, protejându-l ca părinte.

 

 Sufletul ți-e colț de rai cât timp ai credința vie, 

 Crezi în Domnul Mântuirii. Nu-l băga în colivie,

 Surghiunindu-l din orgolii, vanități, nu este mic!

 Harul Lui e pretutindeni, seamă ia, măcar un pic

 

 La cuvintele Scripturii: El e stâncă, temelie,

 Scut și Adevăr, Iubire, Rege pentru veșnicie. 

 Capul oricărei domnii, dă popoare pentru tine,

 Chiar de ești  lipsit, bogat, ți-e izbăvitor, știi bine.

 

 Poți palate construi, edificii opulente, 

 Dacă credincios nu-i ești, n-ai curate sentimente,

 Jertfa nu i-o înțelegi, nu ți-e Tată, nu-l iubești,

 Poți să-nalți clădiri uriașe, dar zadarnic construiești!

Dumnezeu nu preferă nici lemnul, nici spațiile mici. Dumnezeu nu preferă nici betonul, nici spațiile mari. Dumnezeu preferă spațiul întreg al inimii noastre! Dumnezeu preferă și dorește cu pasiune inima noastră. Fie ca El sa locuiască in inima fiecaruia! 

FRENEZIA PRIMĂVERII

 Ne-a amânat, ce amăgire,

 Cu scâncet repetat de ploi,

 Înmugurind vlăstări, iubire,

 De viorele-n rochii noi.

 Dar a venit, ce primăvară,

 Albastră-i zarea, de azur,

 Ca ochii limpezi de fecioară,

 Ce risipesc magii de nur.

 

 Petale doldora de lacrimi

 Tresaltă-n adieri de nai,

 De verde crud și soare lacomi 

 Fluturi coboară lin din rai.

 

 Pe treapta zilelor avare

 Miresme-adulmec, dulci minuni,

 Vrăjiți de trilul din cuibare

 Se-nclină maci în rugăciuni.

 

 Atâtea pete de culoare

 S-au răzvrătit, ce frenezie,

 Mlădițe logodite-n soare

 Se-alintă-n lan de bucurie.

 

 Fiorul dragostei dintâi

 Icoana visului sfințește,

 Râd îngerii sub căpătâi

 În car de stele ne răpește.

 Trec grații albe peste ape,

 Împărații de iasomie

 Îmbobocesc suav sub pleoape,

 Surâsul lor, ți-l dărui ție.

 

 E clipa jar. Înlăcrimat,              

 Ochii-mi săruți, de dor încins,

 Altar în suflet mi-ai pictat

 Din flori de gând, ce s-a aprins.

 

 Mi te respir, ești laitmotiv,

 Iubirea mea de-o veșnicie

 Și ne iubim definitiv 

 Pașii perechi stau mărturie.