Iubirea- nici un alt sentiment nu-l face pe om
să-şi schimbe opiniile ca iubirea, căci noile păreri sunt de cele mai multe ori
noile emoţii, ele nu sunt rezultatul gândirii ci al pasiunii. (Somerset Maugham)
În iubire nimeni nu-i mic, un fir de iarbă
devine punctul de sprijin al cedrului. (Victor Hugo)
Ce sentiment poate fi mai frumos,
mai sublim, mai îngeresc, decât iubirea....
Dragostea este ceea ce poţi
să dăruieşti, nicidecum ceea ce aştepţi să primeşti.
Dacă iubeşti pe cineva
spunandu-i: „am nevoie de tine” înseamnă că deja condiţionezi.Iubirea înseamnă
a-i lasă celuilalt libertatea de a-şi trăi sentimentele şi dacă acea iubire este cea adevărată, cea care te
înalţă mai sus de ceea ce ai dorit şi sperat, acel suflet va fi atât de plin de
tine încât nu va putea trăi fără umplerea ta. Când iubeşti cu adevărat nu îţi
doreşti ca sufletul pentru care exişti să-ţi fie prizonier, dimpotrivă.
Dragostea pentru cel pe care îl iubeşti ar trebui să-ţi fie îndeajuns.Doar
harul de a-l iubi şi atât. Naturaleţea în dragoste este o prioritate pentru a
te bucura de ea.
Am învăţat că viaţa îţi poate
împlini într-o singură clipă, într-un anume moment dat acel vis pe care ţi l-ai
dorit de-a lungul unor căutări care păreau nesfârşite.
Dragostea poposeşte în dreptul
sufletului tău asemenea unui curcubeu superb care apare după ploile reci ale
tăcerilor îndelungi ale sufletului, atunci când te opreşti din alergare,
căutări şi aşteptări.
Cel mai dureros şi trist este
când bătăile inimii au cadenţe mici, aproape insensizabile. Înseamnă că te
străduieşti să exişti, să supravieţuieşti.
Dar dacă sufletul tău tresare, se frământă,
dacă visezi în plină zi şi uiţi ceea ce aveai de spus, dacă întreaga ta lume se
răstoarnă cu capul în jos, dacă atunci când îţi pui capul pe pernă şi închizi
ochii gândul tău este tot la el, dacă auzi doar frânturi din ceea ce
interlocutorul tău spune, dacă te priveşti în oglindă şi îl vezi pe el, dacă
nimic nu poate să-ţi aducă liniştea şi bucuria decât prezenţa lui şi dacă doar
prezenţa lui poate să-ţi umple universul dorit de tine cu îngeri, crini,
fluturi şi pescăruşi înseamnă că eşti
îndrăgostit...de-a binelea...Cu siguranţă el şi numai el poate alina dragostea
ta, el este totul totului tot!
Nu are sens să fugi de dragoste.Te
asigur că o faci în zadar. Dacă dragostea a pus stăpânire pe inima ta, în van
alergi la un un doctor să-ţi prescrie o reţetă, la un farmacist să-ţi dea
leacuri şi degeaba apelezi la nu ştiu ce alte tertipuri pentru a încerca să te
ascunzi de tine!
Stăm complăcându-ne ani de zile sub
umbrela împăcării cu destinul şi în mod surprinzător ca o ploaie caldă de
stele, despre care ai auzit, dar nu ai simţit-o, vine peste sufletul tău în
chip miraculos, te ia prin surprindere şi îţi umple sufletul cu licurici,
indragostindu-te iremediabil. Această
ploaie revărsată de îngeri ţi-l aduce pe cel pe care inima îl aşteaptă şi de care ştia cu certitudine că există
undeva. Dintr-o dată devii ceea ce ai şi uitat că poţi fi. Inima palpită,
devine tahicardică, îţi cresc aripi şi
constaţi că eşti atât de fericit încât nici nu îţi vine să crezi că
acest vis împărţit la doi alcătuieşte însăşi realitatea ta. Dar ascultă-ţi
inima! Ea ştie întotdeauna pe cine aşteaptă şi-l recunoaşte imediat!
Şi uite aşa te trezeşti dintr-odată
îndrăgostit! Atât de îndrăgostit, cu adevărat îndrăgostit, încât acea persoană
devine cea mai însemnată comoara a inimii tale! El este universul tău, viaţa
ta.
Mi-aş dori să nu mai existe nici
ieri, nici astăzi şi nici mâine, ci doar noi doi, eu la un capăt al eternităţii
tale şi tu la celălalt capăt al eternităţii mele.
Ploaia caldă de stele există! Şi
dragostea există! Şi povestea iubirii noastre există! Iar cerul poate încăpea
în două suflete unite de iubire într-unul singur!
Dragostea adevărată
întotdeauna ajunge la destinatari!
