DESTINAȚI IUBIRII

 Rafale de vânt cald alintă-n geam perdele,       

 Toamna dă din umeri și-și scutură culoarea,

 În ceștile cu ceai presară îngeri stele,         

 Pe-a nopților revere adie lin candoarea.   

 

 Aproape ațipită pe brațul tău devin 

 Ce n-am fost nimănui și nu voi fi vreodată,

 Poem scris cu absint din cupele de crin, 

 De tine recitat, cu dragoste curată.       

 

 Aud cum mă respiri, sărutul mă înalță,

 În suflet cântă fluturi, lumina mă inundă,

 Neliniștea se curmă, risipa mă descalță, 

 Cireșii cern tandrețe, secundă de secundă.

 

 Cad retezate umbre, oftează neculese

 Petale rătăcite-n albumele visării,

 Un caligraf rescrie dorințe-aproape șterse,

 Egretele iubirii se-ntorc pe valul mării.

 

 De-o pasăre văpaie privirea e-ncărcată,

 Plutesc în aer iriși, iar dorul mi-e intens,

 Când tu te dărui mie de toate-s vindecată,

 Iubire curcubeu, dai vieții mele sens.