Dansează-n valsuri desuete atâtea
clipe și-ntrebări,
Buchet de șoapte răzvrătite s-au rătăcit printre visări.
Aș vrea să-ți scriu sau să te chem.Să uit de tine?
Nici nu știu,
De-s umbră eu, himeră tu, dorința de-a putea
să-ți fiu,
Tandrețe, lacrimă tăcută, celestă rază ,
mac-poem,
Miraj pictat din dor de tine, mlădița unui vis
boem.
Banale gânduri , utopii, un pescăruș
îndrăgostit,
Parfum de vers dintr-o scrisoarea mă răscolesc la nesfârșit.
Strivit sub cruci de-nstrăinări, vinovații mă
răstignesc
Că-n grabă am uitat să-ți spun: sa-ți fie bine, te
iubesc!
Amară, dulce frenezie, o boală ca o iarnă lungă,
În care vii și-n care-ți plec, o viață n-are
să ne-ajungă,
Să ne-alungăm, să ne iubim, să frângem punți
de-mpotriviri,
Nici ploi să spele veșnicii de ne-ntâmplări și
amintiri.
N-am să renunț să-ți colorez fântâni de
dragoste șuvoi,
Nici stele să-ți strecor în gând, destin de
cer să-mpart la doi.
Când peste genele de crini pictează luna praf
de-argint
Aceeași spini îi porți în trup și cicatrici
din dor de-alint.
Un anotimp îmi mai doresc, ninsori de tei să
ne aline,
Să-ți vindec sufletul rănit, să-ți fie veșnic
dor de mine!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu