Beții de visări în dans ne cuprind,
Pași dezmierdăm pe cărbuni de parfum,
Un joc inocent în cascade de jind,
Pe oază de cer cu egrete de fum.
O nălucă flămândă cu aripi vrăjite,
Cotrobăie-avid în gând, fără rost,
Suflete cântă la vămi străjuite,
Umbra-ți prodigă mă vrea adăpost.
Fluturi jertfesc pe cruci de catarg,
Să zboare de pot, s-adoarmă-n ierbare,
Zefirii să-i ducă pe umeri în larg,
Solfegii să-ngâne în schituri de sare.
Îi vreau însetați, de nu, nu-i trimite,
Ține-i ostatici în straie de frig!
Legați cu eșarfe, în foc de cuțite,
Confuzi vor dansa, o vreme, pe dig.
Mocnit să îți tacă-n dogoare de frunze,
Când șoapte absente în lacrimă țipă,
Culcuș de-și vor face la tine pe buze,
E semn că-ți surâd în fereastră de clipă.
