sâmbătă, 11 februarie 2012

DE VOI PLECA



 De voi pleca vreodată din gândurile tale 
 Și nu vei mai răzbate de ceață  să mă vezi, 
 Tu caută-mă în iarna îmbrățișării noastre, 
 Sau răscolește-n dorul atâtor ani pribegi. 
   
 De voi pleca vreodată din suflet de la tine 
 Si-nzapezite cetini în cale îți vor stă, 
 Privește curcubeul și-ntoarce-te din drumul 
 În care rătăcit-ai  iubind a mă căuta. 
   
 De voi pleca vreodată din blânda ta prezență, 
 Tu mai îngân-un cântec de dragoste și dor 
 Și-ascultă în surdină pianul sau vioara 
 Vibrând melancolia pe care ți-o ador. 
   
 De voi pleca vreodată din lacrimile tale 
 Și nu vei mai percepe sfârșit și început, 
 Aminte-adu-ți de clipa îndrăgostirii noastre 
 Și-ntoarce-te în taina acelui început. 
   
 De voi pleca vreodată din inimă și suflet, 
 Tu-aleargă  înspre mine de dor înlănțuit 
 Și-mbrățișează clipa aducerii aminte 
 De dragostea curată ce noi am tăinuit. 
   
 De voi uita vreodată să -ți spun că doar iubirea 
 Alături de prezența-ți în mine s-a  născut, 
 Sărută-mă cu dorul ,pătrunde-mă cu cerul 
 Și crește-mă în tine ,pe veci să fiu pierdut. 
   
 Și strânge-mă în brațe cu patimă și viață 
 Si-nalta-mă-ntr-un cântec de rouă și liliac 
 Sărută-mi gura ,ochii și ființa mea întreagă 
 Și-mbratisati  de-a pururi să trecem în alt veac. 
  

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu