Trăiri

            
 S-a așternut tăcerea peste noi, 
 Și pașii noștri nu-s mai doi în doi 
 Asurzitoare clipe mă cuprind, 
 Doresc o amezie pentr-un timp, 
 Să nu mai știu,să nu mai simt , să nu mai văd 
 Trecut,prezent, e totul permanent. 
 Și nu te mai găsesc în viața mea 
Tristețea in cautare-i foarte grea. 
 Aștept și sper ceva ce nici nu  știi 
 Și adunarea-n doi nu poate fi 
 Răzbate frigul,dorul meu suprem, 
 Spre un final ce nu are tandem. 
 Și nu mai caut și nu mai cer ,nici nu tânjesc 
 Ești doar plecat și nu pot să trăiesc.